Uite ca am facut-o si pe asta!! Dupa vreo 30 si ceva de ore mi-am refacut imaginea blogului. Un nou skin, un nou link si pe langa acestea, si o noua fata. "Just a few words" a devenit "Fuga dupa fluturi" iar noul moto sub care scriu este "Les errances du coeur parmi les mots perdus du temps" (Ratacirile inimii printre cuvintele pierdute ale timpului). Noul skin e plin de culoare, e galben, ceasul meu este o jumatate de portocala. De ce galben? Nu, de aceasta data galbenul nu reprezinta un simbol al geloziei, ci, din contra reprezinta un simbol al verii. Daca eram pictor, asezam in penel lanuri de grau si holde, campuri de floarea soarelui. Insa, eu sunt un altfel de artist...
Imi vibreaza buricele degetelor, caci asa isi exprima mintea mea nerabdarea de a scrie, de zburda pe tastele docile... In mine arde mocnit focul unei schimbari. Fuga dupa fluturi suna de parca as fi un copil in inocenta sa, insa asa ma simt. Ma simt un copil, ma simt doar un artist. Un artist care simte viata prin toti pori, simte ca iubeste cerul, simte ca iubeste totul. Asta sunt eu acum. O nimfa a verii, un suflet care in joaca sa ar vrea sa atinga gingasia fluturilor, ar vrea sa simta blandetea lor. Am fost smulsa dintrun basm cu zane si am fost lasata aici, printre oameni, printre fluturi. Te rog, nu incerca sa-mi deviezi zborul. Lasa-ma sa alerg bezmetica si sa dau culoare cerului, sa dau stralucire ochilor tai. Lasa-ma sa cobor incet si sa-ti pecetluiesc buzele cu un sarut frugar, ca mai apoi, in urma lui sa ramana un zambet plin de subinteles. Nu stiu cine esti, dar lasa-ma sa zbor, promit ca o sa te iubesc candva, dar acum lasa-ma sa-mi urmez zborul, nu-mi curma aripile si seninatatea, caci... sunt o nimfa...
Imi vibreaza buricele degetelor, caci asa isi exprima mintea mea nerabdarea de a scrie, de zburda pe tastele docile... In mine arde mocnit focul unei schimbari. Fuga dupa fluturi suna de parca as fi un copil in inocenta sa, insa asa ma simt. Ma simt un copil, ma simt doar un artist. Un artist care simte viata prin toti pori, simte ca iubeste cerul, simte ca iubeste totul. Asta sunt eu acum. O nimfa a verii, un suflet care in joaca sa ar vrea sa atinga gingasia fluturilor, ar vrea sa simta blandetea lor. Am fost smulsa dintrun basm cu zane si am fost lasata aici, printre oameni, printre fluturi. Te rog, nu incerca sa-mi deviezi zborul. Lasa-ma sa alerg bezmetica si sa dau culoare cerului, sa dau stralucire ochilor tai. Lasa-ma sa cobor incet si sa-ti pecetluiesc buzele cu un sarut frugar, ca mai apoi, in urma lui sa ramana un zambet plin de subinteles. Nu stiu cine esti, dar lasa-ma sa zbor, promit ca o sa te iubesc candva, dar acum lasa-ma sa-mi urmez zborul, nu-mi curma aripile si seninatatea, caci... sunt o nimfa...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu