Orice poate fi deschis, poate aparea surprinzator in chip de invitatie. Orice poseda potentiala deschidere trezeste curiozitate, apoi dorinta, apoi ganduri care planeaza usor in jurul placerilor si deasupra neinteleselor gesturi care ne mana scurt sau prelung spre continuari de atingeri, patrunderi, deschideri mai largi. La fel e si gura gata de sarut! In afara de sensibila buza de jos sau de sus, nimic nu prevedea placerea sarutului sau utilitatea acestuia. Decizia de a-i atribui valenta estetica e cu atat mai stranie cu cat istoria e destul de rezervata in ceea ce priveste adancimea acestui simbol. Se poate vorbi despre un instrument de comunicare, insa sarutul depaseste cu mult si aceasta perspectiva.
Un lucru e cert, daca te-ai hotarat sa atingi cu buzele alte buze ai si trezit un sens abstract atribuit unei atingeri. Or nu intamplator prin sarut insufli viata in frumoasele adormite sau transformi broscutele in printi si printese.
Preocuparea e oricum suficient de veche cat sa ne faca sa admiram inteleapta clasificare a romanilor, pentru care existau trei feluri de sarut, incomparabile ca intensitate si sens: sarutul dintre prieteni "osculum", cel dintre soti "basium" si pretiosul sarut pasional "suavium". E greu de imaginat ca exista unele culturi care nu agreeaza sarutul: oare se poate sa ne gandim destul incat sa ni se para un gest absurd? Sau cum suna sarutul eskimos? Nu trebuie sa faci nimic mai mult decat sa-ti treci usor nasul peste nasul celuilalt! Si cum ramane cu sarutul care nu exprima nimic?
In Noua Zeelanda sarutul de salut reprezinta o apasare intre nasuri, iar sarutul fluturelui nu e nimic altceva decat fluturarea genelor apropiate de genele celuilalt intr-un fel de zbor sincronizat, substituit uneori cu atingerea sprancenelor. Prin urmare, apropierea fetelor e cea care infioara.
Europenii au ajuns mai departe de atat si au inceput sa-si impartaseasca lichidele intr-un sarut consacrat: "french kiss". In afara de tehnici si intuitii, sarutul zis frantuzesc cere foarte multa deschidere a gurii si inchidere a ochilor. Este probabil cel mai gurmand dintre gesturile erotice, or dorinta sa atingi cu buzele nu sugereaza altceva decat o curiozitate extrem de intima, satisfacuta doar cu senzatia delicata a materialului fin pe propriile buze. Sa doresti sa atingi cu gura o alta gura, inseamna sa te infrupti din senzatii, sa gusti fara sa inghiti. Nu stim de ce "suavium"ul roman a ajuns sa se numeasca sarut frantuzesc, insa nu gresesti daca te gandesti la sarutul lung, pasional, care traverseaza lent diferite etape de deschidere si curaj in a inainta spre celalalt. Incepi usor, prin atingerea buzelor, le desenezi conturul, esti atent cu cea de sus, apoi cea de jos, treci mana prin parul celuilalt, ii atingi lobul urechii. Doi: deschizi usor gura, speri sa ti se raspunda cu acelasi gest, apasarea buzelor se face mai simtita, limba se plimba alene pe buzele celuilalt, apoi devine tot mai curioasa. Trei (aproximativ), atingi cu varful limbei limba celuilalt, savurezi indelung, e intalnirea propriu-zisa, moment de ezitare aproape cosmica inainte de impletire in torent nestavilit.
Atentie, probabil stiu francezii ca nu e cel mai placut lucru sa exagerezi intr-atat incat sa tie se para ca sarutul nu are fund, ca e deschis in ambele directii fara limite. Tot francezii sustin ca nu te opresti aici! Dupa micro-furtuna dintre buze, te indrepti tacticos cu vaporoase atingeri spre obraji, nas, frunte, pleoape, tample; mai jos, in supunere saruti gatul, te plimbi cu mainile pe umeri, revii la gura cunoscuta deja. Mai mult decat atat, respira!
_____________
Lectie despre sarut, la initiativa lui Bogdan, "care m-a rugat sa ii predau" :)
Din surse "Sex culture"
Un lucru e cert, daca te-ai hotarat sa atingi cu buzele alte buze ai si trezit un sens abstract atribuit unei atingeri. Or nu intamplator prin sarut insufli viata in frumoasele adormite sau transformi broscutele in printi si printese.
Preocuparea e oricum suficient de veche cat sa ne faca sa admiram inteleapta clasificare a romanilor, pentru care existau trei feluri de sarut, incomparabile ca intensitate si sens: sarutul dintre prieteni "osculum", cel dintre soti "basium" si pretiosul sarut pasional "suavium". E greu de imaginat ca exista unele culturi care nu agreeaza sarutul: oare se poate sa ne gandim destul incat sa ni se para un gest absurd? Sau cum suna sarutul eskimos? Nu trebuie sa faci nimic mai mult decat sa-ti treci usor nasul peste nasul celuilalt! Si cum ramane cu sarutul care nu exprima nimic?
In Noua Zeelanda sarutul de salut reprezinta o apasare intre nasuri, iar sarutul fluturelui nu e nimic altceva decat fluturarea genelor apropiate de genele celuilalt intr-un fel de zbor sincronizat, substituit uneori cu atingerea sprancenelor. Prin urmare, apropierea fetelor e cea care infioara.
Europenii au ajuns mai departe de atat si au inceput sa-si impartaseasca lichidele intr-un sarut consacrat: "french kiss". In afara de tehnici si intuitii, sarutul zis frantuzesc cere foarte multa deschidere a gurii si inchidere a ochilor. Este probabil cel mai gurmand dintre gesturile erotice, or dorinta sa atingi cu buzele nu sugereaza altceva decat o curiozitate extrem de intima, satisfacuta doar cu senzatia delicata a materialului fin pe propriile buze. Sa doresti sa atingi cu gura o alta gura, inseamna sa te infrupti din senzatii, sa gusti fara sa inghiti. Nu stim de ce "suavium"ul roman a ajuns sa se numeasca sarut frantuzesc, insa nu gresesti daca te gandesti la sarutul lung, pasional, care traverseaza lent diferite etape de deschidere si curaj in a inainta spre celalalt. Incepi usor, prin atingerea buzelor, le desenezi conturul, esti atent cu cea de sus, apoi cea de jos, treci mana prin parul celuilalt, ii atingi lobul urechii. Doi: deschizi usor gura, speri sa ti se raspunda cu acelasi gest, apasarea buzelor se face mai simtita, limba se plimba alene pe buzele celuilalt, apoi devine tot mai curioasa. Trei (aproximativ), atingi cu varful limbei limba celuilalt, savurezi indelung, e intalnirea propriu-zisa, moment de ezitare aproape cosmica inainte de impletire in torent nestavilit.
Atentie, probabil stiu francezii ca nu e cel mai placut lucru sa exagerezi intr-atat incat sa tie se para ca sarutul nu are fund, ca e deschis in ambele directii fara limite. Tot francezii sustin ca nu te opresti aici! Dupa micro-furtuna dintre buze, te indrepti tacticos cu vaporoase atingeri spre obraji, nas, frunte, pleoape, tample; mai jos, in supunere saruti gatul, te plimbi cu mainile pe umeri, revii la gura cunoscuta deja. Mai mult decat atat, respira!
_____________
Lectie despre sarut, la initiativa lui Bogdan, "care m-a rugat sa ii predau" :)
Din surse "Sex culture"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu