Dansând prin ploaie

Dansând prin ploaia
Sufletului meu
Te-am rezărit,
Şi sentimentele m-au lovit
M-au cuprins...
Corul de voci sub care
Tu dansai,
Corul de gânduri.
Te-am primit în sufletul meu.
Te-am încălzit.
Ţi-am hrănit patimile
Cu sărutări.
Şi îmi plăcea cum asemeni unui copil
În adâncul sufletului-mi
Te-afundai.
Şi-am vrut să rămâi
Chiar dacă
Ploaia se oprise...
Şi continuam să-ţi
Hrănesc patimile din mine.
Dar tu, ca un copil
Ai spart în cioburi bucăţi din mine.
Pentru moment, m-am înfuriat
Şi te-am certat... am regretat însă apoi şi
Am vrut ca tu să mă ierţi.
Ai profitat însă de faptul
Că adoram să-ţi hrănesc patimile.
Te-ai plictisit,
Şi ai plecat, scuzându-te
Că ţi-am făcut rău.
Te-ai plictisit,
Şi ai plecat, scuzându-te
Că te încorsetez.
Am vrut s-accept şi libertartatea ta.
Am acceptat, Însă nu ai vrut...
Nici aşa.
Şi n-ai ieşit din suflet pe uşă,
Ci prin găurile făcute de tine.
Iar azi, datorită sufletului meu,
Plouă!!
Tu dansezi din nou
Prin ploaia sufletului meu.
Iar sufletul meu
Plânge!!
Deşi te-am certat,
Te iubeam aşa cum erai,
Pentru că erai un copil.
Te iubesc şi te ador ş-acum.
Dar ţie nu-ţi pasă...
Continui să dansezi
Prin ploaia sufletului meu...

_______________
16 aprilie 2oo9
Drobeta Turnu Severin