luni

Orfan

Singur, pustiu,
Ca un copil pe străzi.
Mă-nchin și plâng 
La ale vieții gărzi.

Eu sunt nimic
Doar un copil orfan.
Aș vrea să cresc, dar sunt prea mic
Și viața mi-e în van.

M-au părăsit ai mei părinți 
Fără de nici o vină,
Chiar și așa, ei tot sunt sfinți
A-mi ochilor lumină.

O masă caldă, îmi doresc
Dar oamenii, m-alungă
Nu le-am greșit și le grăiesc
Că nu trăim în junglă.

Ce va fi mâine, nu vom ști.
Și, mă întreb în mare.
De voi trăi, sau voi muri...
E..generalizare.

Un comentariu:

Anonim spunea...

Foarte frumos blog. Daca iti place si arta contemporana - in special pictura - te invit sa vizitezi un blog deosebit, pe care il gasesti la aceasta adresa.

Translate

Follow