Legăturile de sânge... sunt cele mai bolnăvicioase

Astăzi... nu am cuvintele necesare pentru a explica, însă e mult prea simplu de înţeles de ce legăturile de sânge sunt... bolnăvicioase... . Familia (cea iniţială mă refer) nu o alegem noi. Familia pe formăm, în timp peste ani, reprezintă imaginea fidelă a aşteptărilor noastre pe parcursul vieţii. Noi suntem singurii răspunzători pentru ceea ce se întămplă şi doar suntem vinovaţi, dacă şi de această dată ne sunt înşelate aşteptările... . Şi, indiferent dacă e bună sau rea, familia în care te naşti, creşti şi te formezi ca om, ar trebui să fie sfântă, mai presus de orice.

Tu ce ai face dacă ai ştii că nu mai ai mult de trăit?!

Voi posta în curând un sondaj în care voi pune aceiaşi întrebare, cu câteva variante diverse de răspuns.

Acum nu luaţi în considerare variantele emo. Mă refer strict la cazurile în care moartea intervine datorită unui lucru (boală, etc).

Spre exemplu - om care te ştiai sănătos (tun) la un moment dat începi să ai unele indispoziţii. Îţi faci un control de rutină şi eşti îndemnat să facă nişte analize ceva mai în măsură să descopere ce ai putea avea. Şi la un moment dat ţi-se pune un diagnostic de ăla, de rămâi cruciş. Indiferent de om, prima reacţie va fi să priveşti către medic exact ca boul la poartă nouă şi să te întrebi dacă ai auzit bine. La unii starea asta, poate va trece în câteva minute, sau poate că la alţii nu va trece niciodată.

Eu mă refer strict din momentul ăla. Te resemnezi cu ideea?! Nu o accepţi niciodată? Te însori (măriţi)? Faci un copil? Îţi faci cunoscută munca de o viaţă? Te închizi în casă şi plângi? Voi ce aţi face dacă aţi primi astfel de veşti, care, apropo se pare că adesea, vin la pachet? Suferi de nu ştiu ce boală, şi doctorii îţi spun subtil, subtil că poţi muri şi mâine?! Ce urmează după?

Fiţi sinceri cu voi şi puneţi-vă mintea să lucreze, pentru că în fond, nu poţi şti niciodată ce îţi este scris.

Şi am rugămintea, ca, după ce răspundeţi acestei provocări, daţi-o şi altora... Eu voi lăsa comentariile fără aprobare din partea administratorului de blog (Ame Libre) pentru acest articol. Aştept să vă spuneţi cât mai mulţi părerea, deoarece intenţionez să pornesc o furtună de idei pe această temă.

Promit, de asemenea că în curând voi răspunde şi eu acestei întrebări.

Iubirea nu cunoaşte mărginiri

Mi-am lăsat sufletul în palmele sorţii, pentru că iubirea nu cunoaşte raţiune, dar nu regret şi nu voi regreta niciodată că m-am aruncat cu inima în faţă, spre a te iubi... . Acum viaţa mea, destinul meu, fericirea mea atârnă de un fir al sorţii, iar ghemul se află la tine. Gândeşste-te că ai puterea unui demi-zeu, poţi schimba un om, sau îl poţi distruge. Aş schimba orice pentru atenţia ta. Am puterea de a ferici un zeu, PE TINE, e necesară doar voinţa ta. Poate ca sunt zeiţe cu mult mai bune ca mine, însă niciuna n-ar renunţa la tot pentru tine, cum aş renunţa eu, o simplă femeie...

Iti respect decizia

Azi e probabil ultima zi de exclusivitate. Rectific. Pana azi aveam parte de unele minute, si alea putine, de exclusivitate. Rareori, odata la cateva zile aveam parte de ceva mai mult de 10 minute acordate pe net, sau la telefon. Te vedeam si eram cel mai fericit om, pret de cateva zeci de minute nu imi mai pasa de nimic. Aseara ne-am certat, si la nervi ti-am zis ca nu te mai caut. Imi era insa teama ca vei accepta asta, si nu ca iti va conveni. Temerea mea, pare-se, a devenit realitate. Azi am incercat sa dau de tine si mi-ai dat de inteles ca iti doresti sa nu te mai caut, sa te las in pace. De asemeni mi-ai zis ca nu mai ai niciun sentiment fata de mine. Imi este foarte greu sa accept insa un vechi proverb chinezesc spunea "ca atunci cand iubesti cu adevarat pe cineva, il lasi liber.". Nu, nu vreau sa renunt la tine. Dar observ inca odata ca dragoste cu de-a cu sila...nu se poate. Si nu, nu vreau sa-ti respect decizia, insa ma vad nevoita sa o fac. E trist si doare, insa viata nu inseamna (doar) lapte si miere.

Ducu Bertzi - M-am indragostit numai de ea

Va trece-atata vreme de cand eu voi fi plecat
Insa, abia de-acum ti-s draga cu adevarat
Abia atunci cand locui-voi doar la tine-n gand
Ma vei iubi ... mai mult decat oricand!

Cat esti dispus sa platesti pentru o greseala?

Iubesti pe cineva. Si se produce inevitabilul, si fara sa vrei ii gresesti. Si, indiferent de natura greselii si indiferent cat de mica este greseala, relatia pare un castel de carti daramat de primul vant. Iti aminteste de toate supararile... isi aduce aminte de ce fel de om inante de a fi impreuna. Desi i-ai marturisit inca de la inceputul relatiei tot ce faceai inainte si faptul ca acum te-ai schimbat, acum te acuza ca inca poate nu i-ai spus intregul adevar. Tu te consumi si suferi si doare... Apoi pare sa inceteze cu rememorarea tuturor supararilor infime care au fost si au trecut de la inceput si inaintea acestuia. Te acuza de prezent. Si tu stii in tine ca nu e asa, dar esti nevoit sa iti asumi orice vina iti aduce, pentru ca i-ai gresit. Si ai vrea sa-i demonstrezi cumva ca se inseala ca tu chiar esti sincer, si ca ai intoarce muntii sa te creada, dar te trezesti legat de maini si picioare si cu calusul in gura. Si asculti ca orice ce dovada i-ai aduce nu te va crede, pentru ca ai masluit-o... Si... trece si prezentul... devine si ala trecut... Iti promite ca totul va fi bine... si totul e de fapt praf in ochi pentru ca in realitate... nimic din ceea ce ti-a promis nu e la fel. Sunt doar promisiuni in care tu... speri... Toate cuvintele, toate acele promisiuni au devenit stalpul tau de credinta. Cu toate astea... cu toate ca nimic nu pare sa mearga iti doresti enorm. Si greseste... iti greseste. Te loveste in moalele capului si totusi taci si accepti pentru ca inca te mai considera pe tine vinovat. Voit sau nu a distrus simbolurile iubirii voastre. Simboluri care pentru tine contau enorm. I-ai spus sa pretuiasca macar cadoul daca nu apreciaza persoana care i-a daruit acel simbol. Esti sigur ca nu a inteles nimic pentru ca e de parere ca nu reprezinta decat "un simplu obiect"... Greseala se repeta si te simti calcat in picioare, insa taci... Candva erai dispusa sa aperi relatia cu pretul oricarui alt sacrificiu, insa realizezi ca dragoste cu sila nu se poate si incepi sa simti asta mai mult decat erai dispus sa o suporti. Te oferi sa-i redai libertatea si cine stie, poate si fericirea (in schimbul nefericirii tale) si renunta... (Inca esti confuz si nu stii daca nu vrea sa-i ramai o pata pe constiinta, daca din mila sau chiar mai are inca sentimente pentru tine...). Candva a facut "greseala" sa-ti spuna ca e mai fericit alaturi de tine, dar mereu cand incerci sa-i fii prin preajma sa- i oferi iubirea ta, te respinge iti spune ca devii agasant (silos*)... Iar tu... deja simti cum umerii iti sunt grei si nu mai suporti sa te apese nefericirea ta pe care ti-o asumi, pentru putinele clipe de fericire cand sunteti IMPREUNA, dar si nefericirea sa pentru majoritatea clipelor cand constientizezi ca nu te suporta sau, ca desi iti spune ca vrea sa fiti impreuna atitudinea sa te face sa intelegi opusul...

"Daca as sti ca peste prag se afla fericirea, as renunta la tot, dar sunt constienta ca nu e decat o usa inchisa in intuneric... si-atat ... E trist si ma doare!!"

________
*Silos** = Dezgustator, Enervant peste masura
**Cuvint trivial folosit in Moldova

Otrava pentru sufletul meu

Esti otrava pentru sufletul meu
Dar te iubesc cum n-am iubit eu
De stiu ca mor si m-as otravi cu tine...
Esti tot ce am
Si te iubesc prea mult
Atat de mult,
Incat de multe ori uit ca nu-ti sunt sotie...
Si as dori sa merit acest cuvant
Cine sunt eu
Sa-ti cer sa ma iubesti
As vrea sa fiu...
Dar tu oare esti?
De-acord
Sa intru-n viata ta
Sa fiu mereu acolo,
Sa fac parte din ea...
Esti otrava pentru sufletul meu
Cu toate astea...
Te iubesc cum n-am iubit eu...

Nu am uitat

Chiar daca stiu ca ai incetat de ceva timp sa ma mai citesti, deci nu vei face asta nici azi...ar trebui sa stii ca NU AM UITAT, chiar daca m-am obisnuit!!Ar trebui sa stii ca NU AM UITAT, chiar daca am sa merg pe alte drumuri decat cele batatorite alaturi de pasii tai. NU POTI FUGI DE TRECUT, mai stii? TRECUTUL, cu bune si cu rele, E O PARTE DIN NOI, mai stii? Insa eu stiu ca amintirile comune nu mai sunt parte din tine, acum.

Si totusi nu regret nimic!! Poate doar faptul ca nu iti respecti ultima promisiune si ca ma judeci ... uneori gresit. Nu sufar, comemorez...

Chiar daca - Florin Chilian

Chiar daca nu ne vom mai suna...
Chiar daca nu ne vom mai vedea...
Chiar daca amandoi vom pleca...

Totul a trecut... In urma au ramas doar cateva initiale intr-un album...(A.S, M.L.C)

Massari - Real Love (S-a oprit timpul in clepsidra de lemn)

Cu putin timp in urma, am promis ca voi incerca pe cat posibil ca zi de zi sa postez pe blog macar o melodie sau 2 care sa imi reprezinte starea de spirit, daca nu voi reusi sa-mi asez gandurile pe taste...
Iata-mi deci melodia repezentativa pentru seara asta. Am un ocean de ganduri, dar sunt prea inspumate pentru a putea sa le scriu. Imi trec navalnic atatea idei prin suflet incat nu stiu daca sa rad sau sa imi plec ochii...

Mi-ai spus ca tu s-ar putea sa nu imi poti oferi ceea ce astept eu de la tine, iar eu ti-am garantat ca as vrea doar o farama din tine si mi-ar fi de ajuns ... Insa, intentionat sau fara voia ta, ai starnit in mine valuri de idei. Sunt constienta, dar timpul parca s-a oprit in clepsidra de lemn pe care ti-am daruit-o...

8...2...6...

Cautand un cd al carui continut imi trebuia pentru partid, am dat de un cd cu poze mai vechi, care mi-au amintit de vremuri frumoase si de mult apuse. NU am curajul de a publica acele poze, insa in amintirea acelor timpuri si in amintirea acelei persoane imi spun inca odata ca voi munci enorm, atat cat va fi nevoie sa pot sa imi duc la bun sfarsit ultima promisiune. Imi promit inca odata ca voi trece peste orice obstacol, doar pentru acele ultimele cuvinte spuse intr-o noapte de martie.

Voi reusi in viata...!! Promit si iti promit!! Voi reusi doar pentru toate acele luni de promisiuni!!<

Boomp3.com

Gandeste-te de doua ori inainte sa faci asta...

C`shein - L'absence de ta presence

Cadana

Micuta cadana cazu pe nisipul moale, frangadu-si mainile pe langa corp. Valul sangeriu ii cazu, lasand in urma sa 2 ochi verzi asemeni ierbii proaspat cosite. Plangea, iar lacrimile i se scurgeau lin pe gat, cazand apoi pe trupul de zeitsa mongola. Tenul ei masliniu prindea reflexii aurii sub soarele ce incalzea plaja bland, inainte sa se rusineze si sa se ascunda in valuri. Isi duse palmele spre ochi, pentru a-si ascunde lacrimile, iar salul ii cazu de pe umeri. Sanii asemeni unor mere mici vibrau sacadat,in ritmul plansului si al sughitului ei discret. Nu putea accepta sa renunte la ceea ce iubea. Dansul fusese viata si destinul ei, iar acum familia ei vroia sa o vanda unui mare mahar. Ea nu putea sa astepte ca visul ei sa se naruie ca pulberea in ochii vantului. Alesese destinul valurilor. In noaptea aceasta avea sa se uneasca cu marea... Prefera sa moara cadana decat sa traiasca sotie. Se ridica in hohote de plans si clatinandu`se, se indrepta cu pasi usori spre valuri. In acea noapte, sub acel apus dogoritor o micuta cadana devenea sotia valurilor... In urma ei, ramase doar valul sangeriu purtat de vant pana aproape de marginea plajei...