Acum cateva nopti spuneam ca mi-am gasit licuriciul. Sunt mandra de asta, deoarece licuriciul meu este dispus sa-mi fie aproape multe nopti fara stele de acum incolo. Poate suna ca o promisiune spusa frumos, insa pe moment, asta este tot ce aveam eu nevoie. Pentru mine nu e important sa stau langa cineva care are nu stiu ce masina, caci, in fond eu nu traiesc cu masina ci in cel mai fericit caz cu soferul. In cazul de fata, nici macar cu soferul vreo unei masini. Pentru mine e mai importanta persoana de langa mine si nu, nu mi-am cautat vreun baiat care sa detina vreo firma sau sa fi terminat la nu stiu ce liceu de prestigiu. El, e un baiat normal, obisnuit, ca si mine. Este o persoana speciala, insa este pentru mine. De unde sa stiu eu ca si "x" trecator de pe strada il va considera la fel, sau nu? De data asta sunt hotarata sa nu imi pese daca sora-mea s-a bucurat pentru alegerea facuta de mine (si chiar daca nu se bucura, aceiasi dispozitie as fi avut-o), sunt hotarata sa nu imi pese ce parere vor avea ai mei cand ma vor vedea cu el, sau ce fel ne vor privi cei din jur. In fond si in definitiv, pentru ce sa imi pese de parerea celor din jur? Sa ma cramponez iarasi la idei preconcepute? Mai bine nu, deoarece in relatia asta suntem implicati doar eu si el, nimeni altcineva.
Acum cateva luni, radeam impreuna de o posibila viitoare inrudire intre noi. Mai in gluma sau mai in serios atunci hotarasem ca acel care se va casatori primul, sa il naseasca pe celalalt. Aseara, insa, radeam de conjunctura legata de aceiasi discutie. E incredibil cum, uneori, 2 oameni pot ajunge impreuna. Intre noi pare a fi genul de poveste in stilul american cand cei 2 se cunosc de cand erau copii si, odata ajunsi adulti realizeaza ca se iubesc. La noi nu este vorba de iubire, caci in fond, sa recunoastem, dragostea ca si sentiment nu apare intr-o saptamana, mai ales atunci cand intre partenerii unei relatii exista cel putin o perioada piedici temporale. Insa intre noi s-a format deja atasamentul si sentimentul acela exprimat prin dorinta. Dorinta de a te vedea, dorinta de a vorbi cu sufletul drag. Dragostea ca si sentiment, nu o sa apara niciodata reciproc si simultan intre noi, deoarece pentru a se ajunge la o iubire reciproca este necesar ca unul dintre noi, eu sau el, sa treaca printr-o stare de nebunie. Unul dintre noi trebuie sa simta fluturi in stomac cu gandul ca in cateva ore se va intalni cu celalalt, sa aiba sentimentul ca nu poate dormi noptile doar la gandul ca celuilalt ii este rau. Astfel, in clipa in care unul dintre noi va fi indragostit de celalalt, daca lucrurile vor merge bine intre noi, iubirea o sa vina de la sine pentru celalalt. Eu sau el, vom ajunge sa iubim din sentimentul celuilalt. In fond, dragostea intodeauna se va naste din sentimentele celuilalt.
Dragostea se naste din lucruri marunte, dar care au rolul de a lasa zambetul pe buze si ochii luminati. Vreau sa ii adorm in brate. Mai devreme sau mai tarziu, acest lucru va fi posibil, iar el ma va privi, ma va rasfata si ma va proteja. Si, cum atunci cand vine vorba de sentimente, ma dau in vant dupa toate astea, asemeni unui copil, o sa ador sa-i adorm in brate pentru toate astea si voi zambi. Lui ii place sa ma stie zambind, si uite asa se nasc sentimentele admirabile dintre oameni, dintre 2 oameni, dintre mine si el...
Insa, inainte de toate, vreau sa-l vad, deoarece mi-e dor de licuriciul meu...
Acum cateva luni, radeam impreuna de o posibila viitoare inrudire intre noi. Mai in gluma sau mai in serios atunci hotarasem ca acel care se va casatori primul, sa il naseasca pe celalalt. Aseara, insa, radeam de conjunctura legata de aceiasi discutie. E incredibil cum, uneori, 2 oameni pot ajunge impreuna. Intre noi pare a fi genul de poveste in stilul american cand cei 2 se cunosc de cand erau copii si, odata ajunsi adulti realizeaza ca se iubesc. La noi nu este vorba de iubire, caci in fond, sa recunoastem, dragostea ca si sentiment nu apare intr-o saptamana, mai ales atunci cand intre partenerii unei relatii exista cel putin o perioada piedici temporale. Insa intre noi s-a format deja atasamentul si sentimentul acela exprimat prin dorinta. Dorinta de a te vedea, dorinta de a vorbi cu sufletul drag. Dragostea ca si sentiment, nu o sa apara niciodata reciproc si simultan intre noi, deoarece pentru a se ajunge la o iubire reciproca este necesar ca unul dintre noi, eu sau el, sa treaca printr-o stare de nebunie. Unul dintre noi trebuie sa simta fluturi in stomac cu gandul ca in cateva ore se va intalni cu celalalt, sa aiba sentimentul ca nu poate dormi noptile doar la gandul ca celuilalt ii este rau. Astfel, in clipa in care unul dintre noi va fi indragostit de celalalt, daca lucrurile vor merge bine intre noi, iubirea o sa vina de la sine pentru celalalt. Eu sau el, vom ajunge sa iubim din sentimentul celuilalt. In fond, dragostea intodeauna se va naste din sentimentele celuilalt.
Dragostea se naste din lucruri marunte, dar care au rolul de a lasa zambetul pe buze si ochii luminati. Vreau sa ii adorm in brate. Mai devreme sau mai tarziu, acest lucru va fi posibil, iar el ma va privi, ma va rasfata si ma va proteja. Si, cum atunci cand vine vorba de sentimente, ma dau in vant dupa toate astea, asemeni unui copil, o sa ador sa-i adorm in brate pentru toate astea si voi zambi. Lui ii place sa ma stie zambind, si uite asa se nasc sentimentele admirabile dintre oameni, dintre 2 oameni, dintre mine si el...
Insa, inainte de toate, vreau sa-l vad, deoarece mi-e dor de licuriciul meu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu