Pe scurt - FJSC

E oficial. De fapt, oficializasem din vară, însă, ca într-o căsnicie, trebuie ca "mariajul" să se consume. Sunt studentă. La Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, facultate apartenentă de Universitatea Bucureşti. Spun că oficializasem din vară, deoarece ştiam că voi deveni studentă a acestei facultăţi, încă din luna iulie, după ce am trecut de admitere, intrând la buget. Am preferat însă, să aştept şi primul contact cu faculta, profii şi colegii (în cazul de faţă, colegele) pentru a putea exprima o primă impresie.

Cum e facultatea? Ca şi clădire propriu zisă, nu e. Cursurile /se ţin în unul dintre amfiteatrele facultăţii de Chimie, la etajul 6 al clădirii de la Politehnică din piaţa Leu, şi în cadrul Universităţii de Ecologie. Pentru cei mai puţini norocoşi, se mai fac cursuri şi în cadrul facultăţii de Matematică. (Nu e cazul grupei de Franceză.) Ca şi noţiune, studenţia mi-a oferit şi nu mi-a oferit perspective. A trecut abia prima săptămână. Văd altfel lucrurile. Dar... deocamdată e devreme.

Cum sunt profii? I-am cunoscut pe majoritatea. Fiecare vine cu listuţa, sau trimite silabusul leaderului de grupă. Bibliografia diferă de la curs la seminar, iar fiecare manual în parte costă, în medie, cam 30-50 roni. Sună promiţător. (!!) Îmi place stilul de abordare al seminariilor, aplicat de d.ra Lupescu. Punctez totuşi, că e dificil (aş spune chiar irelevant) să formezi o etichetă asupra unei persoane după un prim seminar. De asemeni, apreciez şi limbajul oarecum "viu", al d.prof. Petcu. Cred însă, că dânsul este bine intenţionat şi nu doreşte decât să de motiveze, să ne ambiţioneze. (Sper să nu mă înşel.) După cursul d.prof. Roşca, au fost voci care afirmau că îşi "impune" propriile publicaţii. Suntem de accord sau nu, trebuie să admitem că, după '90, tot aceeaşi profi, care au astăzi propriile cărţi (studii) privind jurnalismul, au fost primii care au lucrat şi au prelucrat publicaţiile de specialitate din alte limbi. I-aş numi premergătorii unei noi generaţii de jurnalişti, însă nu vreau să se urce cuiva la cap. Notă - aştept cu o vădită curiozitate seminarul de luni (strategii de comunicare în lb. franceză)!! Poate pentru a putea observa modul în care decurge, sau poate datorită repulsiei creată de natura cursurilor de franceză din ultimul an de liceu. (!!)

Cum sunt colegii??

• Per ansamblu - Încă de la admitere, respectiv de la depunerea diplomelor în original, am putut observa felul în care sunt priviţi provincialii, de către bucureşteni. "Şi dacă ai scris la un ziar local - de ce nu ai rămas să faci facultatea în Galaţi??" (Nu mă refer la Adi C.T. - care, fie că a vrut sau nu, "m-a suportat" încă de la examenul de la Comunicare.) Să fim serioşi. Mulţi dintre voi ne priviţi pe cei din afara Bucureştiului ca nişte paria. Nu am venit să vă luăm locurile. Deci nu mai încercaţi să ne dominaţi şi să ne subminaţi. (!!)
• Grupa 1 - Grupa francofonă. Teoretic - suntem numai fete. Spun teoretic, deoarece sunt şi 2 băieţi, rătăciţi. (Despre care nu ştim prea multe, deoarece nu ne onorează cu prezenţa.) Notă - Leonard ai fost genial joi după cursul prof. Petcu, când îţi căutai grupa cu o foaie, asemănător cu cei care aşteaptă diverse persoane în terminalele aeroporturilor!! Notă 2 - Mihai Z. avem proiect de grupă pentru seminarul de la ISMM. Revenind la componenţa grupei. Suntem cca. 33. Din toate colţurile ţării. Suntem o grupă de creţe. Majoritatea venite de la filo, vreo căteva rătăcite de la mate - info, şi doar una venită de la tehnic - turism (aici subscriu). Nu vreau să îmi clasific colegele după stilul personal al fiecăreia. Nu vreau să judec, însă, fiind la început, toate jucăm într-o mică mare măsură teatru. (Nu mă refer la "grupul pretendentelor la actorie"!!) Explicitez - toate fetele jucăm teatru, deoarece fiind abia prima săptămână, fiecare e "prietenă" cu fiecare. Însă, fiind un grup mare, nu ne putem păstra pentru multă vreme omgenitatea. Între femei nu există prietenie sinceră la nivel mare. Noi suntem ca pisicile - blânde, dar mai devreme sau mai târziu vom zgâria rău. Acum doar ne ascuţim gheruţele din acril (sau nu!!). Se vor forma în cel mai scurt timp bisericuţe. Notă - O apreciez pe colega aflată la a 2-a facultate. Printre altele, sunt şi colege oarecum false. Sunt câteva fete simple, una dintre colege subscrie "Je suis le chef, la mailleure." (Mădă nu am nimic cu tine!! Tu chiar îmi eşti simpatică.) Cu toate că am deja şi o antipatie, m-am şi apropiat destul de mult de unele dintre ele. Notă - atât de mult încât acum sunt la una dintre coleguţe, aseară având un fel de "Girls night in". Nu mă aşteptam să mă integrez atât de repede, iar asta mă bucură.

Ca o primă concluzie, Fjsc pare să fie cea mai bună decizie pe care am luat-o, cel puţin deocamdată. Sper să nu îmi schimb radical părerea în următorii 3 ani.